Lipsa unor oncologi specializaţi in patologia orală şi maxilo-facială, absenţa unei evidenţe clare a bolnavilor cu tumori maligne, dificultatea urmăririi acestor bolnavi dispersaţi în toată ţara, constituie la ora actuală impedimente majore în depistarea, tratarea şi dispensarizarea acestor bolnavi al căror număr se află într-o creştere alarmantă. Al doilea deziderat a fost acela de a scrie un volum de chirurgie maxilo-facială, axat pe programa analitică a studenţilor anului VI ai Facultăţii de Stomatologie, în care s-au inclus, alături de patologia oncologică maxio-facială, şi alte capitole importante de patologie a viscero-craniului. Volumul de faţă reprezintă şi un punct de vedere personal, prin prizma unei experienţe clinice de patru decenii, acumulată în Clinica de chirurgie Maxio-Facială din Bucureşti, sub îndrumarea unor maeştri, nume de referinţă ale specialităţii, precum : Valerian Popescu, Corneliu Burlibaşa, Stelorian Stănescu, Carol Stieber, Iulia Ghiţescu, Mihai Sturza şi mulţi alţii. Cancerul este considerat o boală polietiologică, monopatogenă şi cu polimorfism clinic. Ultima caracteristică este dependentă de natura ţesutului de origine, de regiunea genetică interesată de mutaţii şi de profunzimea transformărilor către fenotipul celular malign. Celula canceroasă devine agentul patogen responsabil de cancerizarea întregului organism. Viteza acestui proces depinde de proliferarea şi diseminarea celulelor canceroase.Mutaţiile sau deleţiile genelor care codifică proliferarea celulară normală se produc sub influenţa factorilor cancerigeni. Aceştia au fost identificaţi de mult timp, fiind consideraţi factori de risc în etiologia cancerului, deşi mecanismul lor de acţiune nu este cunoscut cu precizie.Cauzele care duc la cancer maxilar pot fi: fumatul şi menţinerea tutunului în cavitatea bucală, consumul cronic de alcool, factori dentari, radiaţii solare, factori nutriţionali, cum ar fi deficitul cronic de fier, bacteriile, fungii sau virusurile de diferite tipuri (Candida, sifilisul, HIV, herpes simplex).În avantajul pacientului poate veni identificarea precoce a leziunilor, diagnosticarea şi aplicarea tratamentului cu promtitudine. Zonele orale cu risc în apariţia tumorilor maligne sunt: planşeul bucal, faşa ventrală a limbii, palatul moale, plierul amigdalian inferior, plica glosoepiglotică, lateralul limbii etc. În acest context, controalele periodice la medicul stomatolog şi cel de familie joacă un rol foarte important în depistarea din timp a unor tumori maligne.Nicolae Gănuţă şi Alexandru Bucur avertizează că orice simptom fără o etiologie precisă sau prezenţa unei mici leziuni care nu se încadrează în tabloul clinic general constituie un semnal de alarmă privind posibilitatea existenţei unor tumori maligne.Pentru a nu se ajunge la chimioterapie, imunoterapie sau terapie genică, situaţia apariţiei unor tumori maligne poate fi prevenită prin administrarea de retinoizi şi antioxidanţi. Vitamina A şi derivaţii ei pot preveni cu succes formarea carcinoamelor. La rândul lor, antioxidanţii pot inhiba acţiunea multor toxine care, în cele din urmă, produc cancer maxilar.